Românul care a câștigat Cupa Mondială: a fost titular în finala rămasă în istorie drept „miracol”

În 1943, pe când avea doar 16 ani, Josef Posipal a plecat din România. Singur, fără părinții săi, chemat „acasă” de Germania Nazistă, care își repatria tinerii de pe alte meleaguri. S-a dus spre Hanovra, unde a lucrat ca lăcătuș într-o oțelărie care producea armament.

În Germania a și început fotbalul, la TSV Badenstedt, apoi la Blau-Weiß Wölpinghausen. Odată ce Al Doilea Război Mondial s-a încheiat, Josef a vrut să revină în România. Tatăl său murise, iar mama lui i-a trimis o scrisoare spunându-i să nu se mai întoarcă, pentru că etnicii germani vor fi deportați la muncă, în Uniunea Sovietică. „Jupp” i-a urmat sfatul, s-a gândit să emigreze în Statele Unite, dar a rămas în Germania până la urmă. Mai târziu, și-a luat cetățenia și nu a mai văzut niciodată România. Din păcate, nici pe mama sa.

Fost atacant reprofilat fundaș central la Hamburg SV

Ascensiunea lui Posipal în fotbal a început la Hamburg, care l-a transferat în 1949 de la SV Arminia Hannover. Adus ca jucător ofensiv, a fost reprofilat în apărare de Georg Knöpfle, o schimbare care i-a dinamitat cariera lui Josef. A devenit piesă importantă la HSV, atrăgând și atenția echipei naționale. Germania i-a oferit cetățenia în 1951, pentru a se putea alătura lui „Die Mannschaft”.

A debutat într-un meci cu Turcia, la Berlin, apoi a devenit un obișnuit al echipei naționale. În paralel, câștiga pe bandă rulantă campionatul Germaniei de Nord (Oberliga Nord) cu Hamburg: nu mai puțin de opt titluri din 1950 până în 1958.

„Sute de mii de oameni ne-au întâmpinat!”

După ce Germania a câștigat Mondialul din Elveția, Josef Posipal a rămas impresionat de căldura fanilor. „În regiunea Allgäu, oamenii aruncau cu brânză în compartimentele noastre. În Hamburg, sute de mii de oameni ne-au întâmpinat pe mine și pe colegul meu, Fritz Laband”, povestea Posipal, potrivit presei germane.

Pentru evoluția sa la Campionatul Mondial, a primit câte 200 de mărci pe meci și un bonus de 2.500 pentru finala câștigată cu Ungaria. „Plus un set de mobilă tapițată, simbol al ‘miracolului economic’. Angajatorul său i-a oferit și o motocicletă Vespa”, scria Siebenbürgische Zeitung.

S-a retras la doar 31 de ani

În 1958, după mai multe accidentări, Posipal a agățat ghetele în cui. Avea doar 31 de ani. A lucrat pentru o scurtă perioadă ca funcționar la bancă, apoi ca reprezentant comercial pentru o companie de mobilă din Coburg (Bavaria). Fără să mai apară în lumina reflectoarelor, a continuat să fie totuși legat de fotbal, antrenând copii la Hamburg, clubul vieții sale.

Josef Posipal s-a stins din viață în 1997, la 69 de ani, și a fost înmormântat la cimitirul Alter Niendorfer Friedhof, din Hamburg. Rămâne unul dintre simbolurile echipei Germaniei de după Al Doilea Război Mondial și o veritabilă legendă pentru HSV. Și, posibil pentru totdeauna, singurul român care a cucerit Cupa Mondială.

• 32 de selecții pentru Germania de Vest a strâns Josef Posipal.

• „Nu au fost niciodată probleme cu Posipal. El a arătat întotdeauna că are caracter.” – Fritz Walter, căpitanul Germaniei de Vest la Mondialul din 1954

• În 2012, Hamburg SV l-a ales în echipa „all-time” a clubului.