Potrivit informațiilor apărute în presa spaniolă, în culise se vorbește despre o posibilă retragere a McLaren și Williams, iar alte trei sau patru echipe ar analiza aceeași variantă. Și există motive serioase pentru o astfel de decizie.
Un premiu de 750.000 de dolari și echipe care pierd bani
La prima vedere, economia campionatului pare greu de înțeles. F1 Esports are un fond de premiere de 750.000 de dolari, pentru care concurează echipele. Cu toate acestea, existența unui premiu important nu înseamnă automat că participarea este profitabilă.
Costurile unei structuri profesioniste au crescut considerabil. Piloții reprezintă doar începutul. Echipele au nevoie de personal tehnic, antrenori, ingineri, simulatoare, infrastructură, deplasări și salarii. Potrivit informațiilor obținute de SoyMotor.com, inflația salarială din ultimii ani ar fi accentuat dezechilibrul dintre investițiile necesare pentru a rămâne competitiv și veniturile pe care o echipă le poate recupera.
În cazul unor echipe și piloți de top, salariile ar ajunge la cel puțin 10.000 de euro lunar. Este o cifră surprinzătoare pentru un campionat virtual, dar reprezintă și o explicație pentru situația actuală. Ecosistemul economic din jurul F1 Esports ar fi crescut mai repede decât produsul care trebuia să-l susțină.
Boom-ul pandemiei nu s-a transformat într-un model sustenabil
Simracing-ul a cunoscut o expansiune spectaculoasă în timpul pandemiei. Cu motorsportul real oprit temporar, piloți de Formula 1 și vedete din alte campionate au intrat în competițiile virtuale, iar publicul a descoperit o formă de motorsport care până atunci fusese în mare parte de nișă.
Formula 1 a încercat să transforme acel moment într-o structură profesionistă. Echipele oficiale au intrat în joc, competiția a devenit tot mai sofisticată, iar unii dintre cei mai buni simraceri au început să se comporte și să fie remunerați asemenea unor sportivi profesioniști.
Problema este că audiența și veniturile nu par să fi evoluat în același ritm. Iar aici apare una dintre criticile fundamentale formulate de oamenii din interiorul ecosistemului. Fortnite, de exemplu, are la bază o comunitate enormă de jucători. Din acea masă de utilizatori apare o parte a publicului interesată să urmărească și competițiile profesioniste. În cazul F1 Esports, procesul ar fi funcționat invers. Formula 1 a construit o competiție profesionistă în jurul jocului oficial, însă evoluția acestuia ar fi fost insuficientă pentru necesitățile zonei competitive.
Mai mult, jocul oficial este în regres din 2024 încoace. Iar aceasta este o problemă importantă, deoarece într-un esport jocul nu este doar instrumentul competiției. Este poarta prin care spectatorul poate deveni participant. Dacă milioane de oameni joacă același titlu în fiecare săptămână, campionii săi pot deveni repere. Dacă baza activă nu generează suficientă implicare, construirea unui campionat profesionist deasupra ei devine mult mai dificilă.
Trei luni de curse, nouă luni în care campionatul aproape dispare
A doua problemă structurală identificată este continuitatea. F1 Esports și-a concentrat pentru mult timp activitatea într-o perioadă relativ scurtă a anului. Campionatul începe, se dispută cursele, se acordă titlurile, iar apoi urmează luni întregi în care produsul aproape dispare din atenția publicului.
Pentru motorsportul tradițional, pauza dintre sezoane poate funcționa deoarece există o audiență deja consolidată și un flux permanent de știri. În esports, unde atenția publicului se mută extrem de repede între jocuri, streameri și competiții, nouă luni de tăcere pot avea consecințe mult mai grave. În lipsa unei narațiuni continue, devine dificil inclusiv să construiești vedete.
F1 Esports are piloți precum Jarno Opmeer, Frederik Rasmussen sau Ismael Fahssi, dar adevărata provocare este ca publicul care joacă titlul oficial de Formula 1 să ajungă să-i cunoască, să-i urmărească pe platformele de streaming și să aștepte următoarea lor cursă. Or, potrivit informațiilor din interiorul campionatului, în anumite perioade era dificil chiar și să găsești informații actualizate despre piloți, curse și calendar.
Formula 1 știe să creeze spectacol. De ce nu a reușit și aici?
Situația este cu atât mai paradoxală cu cât Formula 1 modernă excelează la construirea unui produs în jurul cursei. Grand Prix-urile nu mai înseamnă doar monoposturile de pe circuit. Există fan zones, experiențe pentru public, activări comerciale, produse de lifestyle și o întreagă narațiune construită în jurul piloților.
F1 Esports pare să nu fi beneficiat suficient de aceeași filosofie. Ba mai mult, se vorbește chiar despre o promovare aproape inexistentă pentru o perioadă îndelungată. Pentru echipe, consecința este evidentă. Pentru că devine greu de justificat o investiție importantă în salarii și infrastructură dacă expunerea comercială nu poate fi garantată.
Într-un campionat virtual nu este suficient să existe curse bune. Ai nevoie de personaje. Publicul trebuie să știe cine sunt piloții, să le urmărească rivalitățile și carierele, să consume conținut între curse și să aibă un motiv să revină atunci când începe următorul eveniment.
Soluția ar putea veni din Arabia Saudită
În interiorul ecosistemului este discutată inclusiv o variantă radicală. Formula One Management ar putea vinde sau externaliza campionatul. Una dintre direcțiile vehiculate este Arabia Saudită, devenită în ultimii ani un centru major al industriei esports și gazdă a unor competiții cu investiții și fonduri de premiere foarte mari.
Numele Formula 1 ar putea avea o valoare evidentă pentru proiecte precum Esports World Cup. Însă, pentru moment nu există o confirmare oficială că o asemenea tranzacție este în pregătire. Este, în acest moment, o posibilitate discutată în ecosistem, nu o decizie a FOM.
Un ”budget cap” pentru F1 Esports?
O altă soluție propusă din interior este aproape ironic de familiară pentru Formula 1. Și este vorba despre introducerea unui plafon bugetar. Raționamentul seamănă cu cel utilizat în campionatul real. Dacă unele echipe pot cheltui mult mai mult pentru piloți și personal, acestea împing salariile în sus și obligă concurența să majoreze investițiile doar pentru a rămâne competitivă.
Un budget cap ar putea tempera această cursă financiară. În alte campionate de simracing, modelul este descris drept mult mai cumpătat, cu salarii și premii mai mici. F1 Esports ar fi încercat în schimb să adopte economia unui sport profesionist tradițional înainte ca produsul să genereze veniturile necesare susținerii sale.
Stefano Domenicali nu pare pregătit să renunțe
Toate acestea nu înseamnă că F1 Esports va dispărea. Și aceasta pentru că există persoane din interiorul Formula One Management care vor să salveze competiția. Stefano Domenicali ar fi implicat în discuțiile cu echipele, în încercarea de a găsi o formulă care să permită continuarea proiectului.
Iar acțiunile F1 din 2026 sugerează că organizația nu a abandonat simracing-ul. De altfel, a investit într-o instalație nouă, a dus campionatul la DreamHack și l-a integrat în propriul Media & Technology Centre. De aceea, declararea decesului F1 Esports ar fi prematură. Însă, este clar, este nevoie de muncă pentru a-l duce la succes.
You must be logged in to post a comment Login