Mi-a mai promis că, atunci când se va încălzi și vom putea sta la o bere, o să-mi povestească măcar o parte din ce a trăit și a auzit în fotbal. Ceva ce n-a mai povestit nimănui, niciodată: „Și dacă ar fi să publici 10 la sută din ce-ți voi spune, tot va fi cel mai tare articol pe care l-ai scris, Florică!”.
Nu știu de ce simțea nevoia neapărat acum să se „spovedească”. Ne știm de mai bine de 25 de ani, putea s-o facă de o mie de ori până azi.
Ne-am mai urat cele obișnuite de Sărbători, după care un telefon prelung, într-o seară rece de duminică. Nu apuc să răspund, eram la volan.
Ajung acasă, un mesaj pe whatsapp de la fiul lui: „Vă salut, domnule Florea! Alexandru Nedea sunt. Fiul lui Marian Nedea. Vă sunasem să vă anunț că astăzi tata s-a stins din viață!”.
Recitesc mesajul de 3-4 ori, de 10 ori, tot sperând să nu fie adevărat, să se schimbe cumva cuvintele acolo. Sau cel puțin ultima frază să se șteargă, să fie înlocuită.
După șocul primirii veștii, îl sun pe Alex. Îmi răspunde un copil în lacrimi, dar care are puterea să-mi dea câteva amănunte.
„Într-un fel, dragostea lui nebună pentru fotbal i-a fost fatală… Sigur, și o doză de neglijență, plus siguranța că n-are ce să i se întâmple rău… Făcuse un abces, n-a mers la timp la medic, a zis că trece oricum, că a răzbit el prin mai grele, iar când a mers a fost prea târziu! Infecția ajunsese în sânge, septicemie, și gata, aia a fost!”.
Dar care e legătura cu fotbalul, Alex?
„Miercuri seara am vrut să-l ducem la spital. Ne-a zis că nu și nu, că vrea neapărat să vadă CFR – Hermannstadt. Vă dați seama?, CFR – Hermannstadt… Iar joi dimineață, când a ajuns pe mâna doctorilor, nu s-a mai putut face mare lucru. De fapt, nimic, din păcate!”.
Glasul lui Alex se îneacă în lacrimi. Mai apucă să-mi spună că, cel mai probabil, trupul neînsuflețit al tatălui său va fi depus la o biserică din Afumați, localitate în care va fi și înmormântat.
O să fiu acolo, nea Mărine. O să fiu, așa cum ți-am făgăduit. Dar mi-aș fi dorit să ne vedem ca să-mi spui povești cu nea Mitică la Scornicești, nu să… Păcat, nea Mărine, tare te-ai grăbit! Dumnezeu să te ierte și să te odihnească!
PS: Pentru cei sub 45-50 de ani, poate că numele de Nedea nu vă spune mare lucru. Și nu, n-am să exagerez acum și să susțin că a fost egalul lui Vasile Iordache ori mai bun decât „Țețe” Moraru.
A fost, totuși, portar de primă divizie într-o vreme în care porțile erau păzite de mai sus pomeniții Iordache și Moraru, de Lung și de Speriatu, de Cristian și de Cavai, de Naste și de Mangeac.
O vreme în care Duckadam, imensul Duckadam, n-a prins decât două selecții la națională. DOUĂ! Asta ca să pricepem cam care era concurența între buturi.
CV Marian Nedea
# S-a născut pe 27 septembrie 1955, la București
# A făcut junioratul la Centrul „23 August”, care aparținea de Steaua
# A fost coleg de generație cu, printre alții, Marcel Răducanu și Ion Ion
# Ca senior, a fost legitimat la: Unirea Focșani, FC Olt Scornicești, Chimia Rm. Vâlcea, Flacăra Moreni
# După retragere, a fost angajat, pe post de conducător auto, al mai multor cotidiane și reviste de sport, printre care Sportul românesc, ProSport, Gazeta Sporturilor și Fanatik
# A decedat pe 9 februarie 2025, la București
Urmărește iAMsport.ro și pe Google News, pentru cele mai relevante știri din lumea sportului.
Intră acum pe canalul iAM Sport de WhatsApp și afli instant toate știrile care contează!
You must be logged in to post a comment Login