Connect with us

Alte Sporturi

Eroii Campionatului Mondial | Beckenbauer: De la copilul cu picioare sângerânde la “Der Kaiser”, câștigătorul World Cup

Beckenbauer alesese inițial să meargă la TSV 1860, însă cu puțin timp înainte de mutare, a avut loc un meci la nivel U-14 între ce putea fi viitoarea echipă și SC Munchen 06. Acolo, un fotbalist al “leilor”, porecla marelui club bavarez, l-a pălmuit pe Franz, care a ales să meargă până la urmă la Bayern Munchen, un moment care în prezent reprezintă un mare “What If?” din istoria fotbalului. Acolo, Beckenbauer a jucat ca extremă stângă, o altă poziție atipică pentru ce avea să devină.

A devenit “persona non grata” pentru că a devenit tată când era minor

În ceea ce privește echipa națională, Beckenbauer a avut parte de un moment tumultos înainte să joace la echipa mare. La 18 ani, în 1964, “Der Kaiser” a devenit tată, un aspect care a fost considerat dizgrațios de unii membri ai Federației Germaniei de Vest (DFB), ținând cont că pe atunci, vârsta majoratului era de 21 de ani.

O persoană care i-a ținut însă partea lui Beckenbauer a fost Dettmar Cramer, antrenorul său de la naționala de tineret. În discuțiile cu cei din federație, Cramer l-a adus chiar și pe selecționerul naționalei mari a Germaniei de Vest, Sepp Herberger. Până la urmă, membrii DFB au acceptat să îi ofere o șansă lui Beckenbauer, care pe 26 septembrie 1965 a debutat la prima reprezentativă într-un meci crucial pentru calificarea la World Cup 1966.

Franz Beckenbauer, la națională, în 1966 / Profimedia
Franz Beckenbauer, la națională, în 1966 / Profimedia

Nemții au dat peste Suedia și au învins-o cu scorul de 2-1, ajungând la Cupa Mondială care a fost găzduită și câștigată de Anglia, chiar după o finală contra Germaniei de Vest. Peste alți patru ani, nemții au fost eliminați în semifinale de Italia după un meci spectaculos, scor 3-4. La acea partidă, Franz a evoluat cu umărul dislocat, o dovadă a dedicării sale pentru tricoul naționalei.

La acele două turnee finale de Cupă Mondială, Beckenbauer a jucat pe postul de mijlocaș, atât defensiv cât și ofensiv. La națională, încă nu apucase să joace pe postul pe care îl revoluționase, cel de libero.

Noul “libero”, invenția lui Franz Beckenbauer

Cum a început însă povestea “de dragoste” dintre Beckenbauer și poziția respectivă? De-a lungul carierei sale, “Der Kaiser” fusese folosit la început în atac, după care ca fundaș sau mijlocaș la închidere. Cu toate acestea, posturile respective nu i-au oferit o satisfacție lui Beckenbauer, care voia să joace undeva unde să aibă atât atribuții defensive, cât și ofensive.

Ideea de “libero” nu era neapărat nouă în fotbal, însă pe atunci desemna acel jucător care avea rolul să stea în spatele defensivei și să obțină mingea când echipa sa era în pericol să primească gol. Beckenbauer a venit însă cu ceva nou, ideea ca liberoul să avanseze la mijlocul terenului și să aibă rol de “playmaker”.

Problema cu primele + “Noaptea din Malente”, momentele care l-au făcut pe Beckenbauer liderul Germaniei de Vest

La Cupa Mondială din 1974, cea care a “cimentat” numele lui Beckenbauer în istoria fotbalului, acesta a jucat ca libero. Parcursul Germaniei de Vest la turneul final nu a fost însă unul plin de momente “roz”, iar tensiunile au început chiar înainte de start.

Motivul? Primele pe care jucătorii ar fi urmat să le primească în cazul în care câștigau World Cup. Federația era dispusă să le ofere fotbaliștilor antrenați de Helmut Schon 30.000 de mărci germane (echivalentul a 15.000 de euro în prezent), o sumă care a fost considerată rușinoasă de fotbaliști, care au amenințat că vor nu vor mai juca dacă potul nu va fi mărit: ei ar fi vrut 100.000 de mărci.

Căpitanul naționalei, Franz Beckenbauer, a fost cel care a purtat negocierile respective de ambele părți: i-a convins pe colegii săi să rămână și să joace, iar pe cei din federație să mărească prima la 70.000 de mărci germane. Încă de dinainte de turneul final, “Der Kaiser” și-a demonstrat caracterul de lider.

Echipa antrenată de Helmut Schon a început competiția unde era gazdă cu două victorii, 1-0 cu Chile și 3-0 contra Australiei. A urmat ultimul meci din prima fază a grupelor, când la Hamburg s-au înfruntat Germania de Est și Germania de Vest.

Republica Democrată a câștigat meciul încărcat de o tensiune politică imensă cu scorul de 1-0. În primă fază, partida a reprezentat un dezastru pentru Beckenbauer și colegii săi, însă pe termen lung a devenit momentul care a schimbat fața naționalei lui Schon.

După acel meci, la Malente, orașul unde era cantonată Germania de Vest, a avut loc o întâlnire în noapte între jucători, fără antrenorul lor. Acolo s-au dat cărțile pe față, toate frustrările jucătorilor au fost spuse, iar Beckenbauer își aducea aminte că “a certat pe oricine i-a apărut în fața ochilor“.

Vorbele marelui “Der Kaiser” aveau însă să schimbe suflul naționalei Germaniei de Vest, deși au fost extrem de dure. A fost momentul în care în absența lui Helmut Schon, Beckenbauer a acționat ca un antrenor secund.

Marea finală contra Olandei și ridicarea noului trofeu al Cupei Mondiale

După episodul cunoscut drept “noaptea din Malente”, Germania de Vest a defilat în a doua fază a grupelor, învingând rând pe rând Iugoslavia, Suedia și Polonia. A urmat marea finală de la Munchen disputată între Olanda lui Cruyff și Germania de Vest a lui Beckenbauer, batavii fiind mari favoriți.

Înainte de meci, “Der Kaiser” și-a invitat colegii la el acasă pentru a se relaxa. Știa că îi așteaptă o partidă e o intensitate incredibilă și a vrut să le ia presiunea de pe umeri colegilor săi.

Finala a început cum nu s-a putut mai prost pentru Germania de Vest, care a primit gol după ce Neeskens a converit o lovitură de la 11 metri în minutul 2, în condițiile în care nemții nici nu apucaseră să atingă mingea. Cu toate acestea, formația condusă din teren de Beckenbauer avea să revină cu două goluri marcate de Breitner (min. 25) și Gerd Muller (min. 43), iar scorul final a fost 2-1.

Astfel, Germania de Vest triumfa la Mondialul de pe teren propriu, iar Beckenbauer devenea primul jucător care ridica deasupra capului noul trofeu al World Cup, cel care este folosit și acum, după ce s-a renunțat la Cupa Jules Rimet. Cu eleganța sa și disciplina tactică, Beckenbauer a reușit să facă ce făcuse idolul său, Fritz Walter, în 1954, anulându-l pe marele Johan Cruyff, care fusese de departe starul turneului.

Pe 7 ianuarie 2024, fotbalul l-a pierdut pe Franz Beckenbauer, însă amintirea sa rămâne vie printre toți fanii fotbalului pentru tot ce a reușit să însemne “Der Kaiser” pentru “sportul rege” și mai ales pentru acea seară de pe Olympiastadion, când nemții au învins Olanda.

Click to comment

You must be logged in to post a comment Login

Leave a Reply

Publicitate
Publicitate

De Neratat

Mai multe din Alte Sporturi