Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește AS.ro pe Discover
1. Trebuie să fie tare chinuitor să fii belgian și să ții cu echipa asta națională. Cu o generație la final de drum, Belgia e delăsătoare precum o echipă de mijlocul clasamentului în ultima etapă. Jucătorii n-au pic de ambiție și nici chef, parcă visând la vacanța de vară înainte de începerea sezonului la echipele de club. Evident, fiecare cu gașca lui de prieteni, pentru că belgienii aduși la Mondial par să fie strict colegi, în cel mai literal sens al cuvântului, fără nicio simpatie unul pentru altul.
2. După ce a fost plesnit tactic de Hossam Hassan, antrenorul egiptean care ultima oară o pregătise pe Modern Future, Rudi Garcia a fost dovedit și de Amir Ghalenoei, selecționer pe care Iranul l-a luat de la clubul Gol Gohar. Degeaba au avut belgienii peste 75% posesie, cu permisiunea Iranului. Cu mici excepții, realitatea e că iranienii au fost în pericol mai mare să fie deportați în timpul meciului de autoritățile americane decât să fie încurcați de atacurile seci ale „diavolilor”.
3. Pentru fani, Iranul e exact opusul Belgiei. O echipă care își joacă bine cărțile și la final chiar îți lasă senzația că a dat totul. Iranienii au jucat ca la ultimele Mondiale, conștienți de limite, strânși în propria jumătate și gata să-și pună capul în ghetele belgienilor. S-a încheiat 0-0, dar dacă ar fi trebuit să câștige cineva, Iranul ar fi fost mai îndreptățit.
You must be logged in to post a comment Login