Aglomerație mare la The Tamworth Tap. 100 de Setilă, personaj de basm, sorb halbele ca și când ar bea din degetare. E zi de meci astăzi, așa că trebuie combustibil din plin. Pe City Ground vin niște adversari din România. Nu își face nimeni griji că s-ar putea întâmpla o surpriză.
Este 24 octombrie 1979, ora 19.30, iar vremea și-a pus din nou monoclu pentru a vedea prin ceața specifică Albionului. Nottingham Forest, campioana Angliei, campioana Europei, și FC Argeș Pitești, echipa ce l-a legănat pe Dobrin, se întâlnesc în șaisprezecimile Cupei Campionilor Europeni (n.r. – actuala Ligă a Campionilor).
Antrenată, dar ce zic eu – evoluată, stilizată, omogenizată cu ajutorul lui Brian Clough, Nottingham Forest era favorita indiscutabilă a dublei cu FC Argeș. Shilton, Tony Woodcock, Trevor Francis erau vedetele englezilor.
În lotul “The Reds” se afla și un mijlocaș nord-irlandez de 27 de ani, pe numele său Martin O’Neill. Adică omul pe care Rapid vrea acum să-l aducă pe banca tehnică.
Aveam informații despre ei, mai ales că erau campioni europeni. Nu aveau celebrități, dar erau foarte puternici. Experimentați, profesioniști adevărați. Despre Dobrin nu-mi amintesc nimic în meciurile acelea. Curios. N-a făcut unul dintre jocurile lui deosebite Marin Radu II
Când se închidea și ultima poartă a stadionului, scorul final era deja stabilit. Woodcock și Birtles înscriseseră, primul în minutul 13, iar celălalt patru minute mai târziu.
După șocul inițial, care ne-a paralizat, am început și noi să jucăm. Elegant a fost că și ei au început să facă aproape același lucru. Adică să se joace cu noi.
Martin O’Neill: “Dobrin, numărul 10”
Atunci când am vorbit cu Martin O’Neill despre posibila venire la Rapid, l-am întrebat și despre dubla dintre Nottingham Forest și FC Argeș, disputată în 1979. Mai exact, dacă-i spune ceva numele Dobrin.
Îmi amintesc de Dobrin. Era numărul 10, dacă nu greșesc. Jucător foarte bun, fără îndoială, dar noi eram o forță în acei ani Martin O’Neill
Returul a fost pe “1 Mai”, în data de 7 noiembrie 1979. Cei 22.000 de suporteri piteșteni sperau, ca atunci când îți dai banii pe un spectacol fără afiș, că va fi bine. Că “Gâscanul” îi va urca pe aripile sale și vor zbura precum în cartea Selmei Lagerlof.
Cum ar fi să scoatem campioana Europei?, se întrebau oamenii din tribune. Ca și când ar băga carne la Alimentara. Și o prindeai stând la coadă, nu dacă mergeai în spate, unde se descărca.
“Shiltone, uită-te, ora ta se apropie”. Noi eram fără halbe, le aveam, dar ioc bere. Sau, mă rog, mai pe sub mâna. La Pitești nu erau probleme, pentru că exista Fabrica de Bere Pitber în oraș. Dar nu puteai bea la stadion.
Ca să ne spulbere aceste dileme existențiale, Ian Bowyer înscrie în minutul 5 și soarta calificării e deja lămurită.
Eram în ghips, aveam fractură de claviculă. Mi-am dat ghipsul cu o zi înainte de meciul retur. A ținut neapărat domnul Halagian să joc și am făcut-o. Îmi aduc aminte că era un fundaș central mare, puternic, Loyd. L-am ținut la o fază, la corner, și m-am suit pe el ca să dau cu capul. Nici nu s-a clintit, era stâncă. A deviat mingea și apoi a dat altul gol cu capul. 1-0 pentru Nottingham Marin Radu II
De abia ajungem la jumătatea reprizei secunde și Birtles semnează în cartea de oaspeți: “Nice to meet you. Thank you. Bye-bye”. 4-0 la general, dar senzația e că suntem despărțiți de mai mult decât de un scor.
Florin Halagian, care încercase un curajos 4-3-3 după autobaza 5-3-2 de la Nottingham, îl scoate pe Dobrin cu o jumătate de oră înainte de finalul meciului. Oamenii, rămași fără inimă, stau tăcuți pe scaunele lui “1 Mai”.
Englezii se cumințesc, ca un copil care și-a primit ciocolata, iar Piteștiul reușește să marcheze o dată. Faultat Radu II, gol Ilie Bărbulescu din penalty.
Martin O’Neill: “Hagi, ieșit din comun”
Martin O’Neill, chiar dacă nu a jucat nici un minut în dubla cu românii, a fost titular în sferturi, semifinale și finala cu Hamburg, câștigată de englezi cu 1-0.
Iar de atunci și până acum, la 72 de ani, a rămas un consumator de fotbal atent la jucătorii mari pe care i-a avut naționala noastră.
În declarațiile pe care le-a oferit în exclusivitate pentru iAMsport.ro, Martin O’Neill a făcut referire și la foști mari jucători, ca Hagi, Popescu, Mutu sau Chivu.
Hagi, extraordinar, ieșit din comun. Popescu, impunător la Tottenham. Mutu, extrem de talentat, dar capricios. Chivu, un exemplu tactic Martin O’Neill
[embedded content]
Intră acum pe canalul iAM Sport de WhatsApp și afli instant toate știrile care contează!
Urmărește iAMsport.ro și pe Google News, Facebook sau YouTube. Zi de zi ai conținut de ultimă oră din lumea sportului.
Sursa